Judeţul Călăraşi, situat în partea de sud-est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea, se învecinează la nord cu Ialomiţa, la est și sud-est cu judeţul Constanţa, la vest cu Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov, iar la sud cu Bulgaria, Silistra.
Condiţiile extraordinare de habitat au făcut ca teritoriul judeţului Călăraşi să fie unul dintre segmentele cele mai importante ale zonei Dunării de Jos pentru anumite perioade istorice, favorizând popularea acestor teritorii încă din paleoliticul superior - perioada aurignacianului. Primul document de atestare a vieţii pe aceste meleaguri datează din 23 martie 1482, prin care domnitorul Basarab cel Tânăr trece în proprietatea mănăstirii Spanţov, satul cu acelaşi nume. Un alt document scris ce s-a păstrat şi care poate fi considerat documentul de atestare al actualului municipiu Călăraşi este datat la 1 iunie 1541, prin care domnitorul Radu Paisie declina proprietatea setrarului Borcea asupra satului Crăceani - actualul cartier Măgureni. Lichireştiul, localitate ce a luat naştere pe locul actualului centru civic al Călăraşului, este atestat documentar, pentru prima oară în 1630 de domnitorul Leon Tomşa Vodă. Din 1699 devine căpitănie de margine a Ţării Româneşti, odată cu înfiinţarea unui steag de Călăraşi - ştafetari, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. În harta austriacă din 1791 este pomenit pentru prima oară numele de Călăraşi, în locul celui de Lichireşti. Din aprilie 1833 (când avea doar 866 de locuitori) până în aprilie 1952, Călăraşi este capitala judeţului Ialomiţa, fiind ridicat la rangul de oraş. Din septembrie 1852, oraşul capătă numele domnitorului Barbu Ştirbei, nume sub care îl găsim până în 1881, trecând apoi la numele actual de Călăraşi şi, odată cu înfiinţarea judeţului Călăraşi, devine capitala acestuia.
Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în ţară. Populaţia totală a judeţului la 1 iulie 2017 era de 314.150 de locuitori.
Judeţul Călăraşi este format din:
Relieful judeţului Călăraşi este predominat de câmpie şi luncă, singurele neregularităţi reprezentându-le văile de tasare, aşa-numitele crovuri, precum şi movilele, ce ar putea fi mai degrabă rezultatul intervenţiei omului. Fiind predominantă, câmpia se grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului și Lunca Dunării.
Clima este temperat-continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. În extremitatea sudică a judeţului se individualizează topoclimatul specific al Luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.
Fiind situat într-o zonă de câmpie, agricultura este activitatea economică principală a judeţului. Călăraşi era clasat, în anul 2014, pe locul al II-lea la producţia medie de cereale pe judeţe, pe locul al III-lea în funcţie de ponderea terenurilor agricole în total şi pe locul al V-lea în funcţie de suprafaţa agricolă. Terenurile agricole – în suprafață de 425.798 ha* - este principala bogăţie naturală a județului, reprezentând 2,9% din suprafața agricolă totală a țării. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi soluri aluvionare, au o fertilitate ridicată.
Judeţul Călăraşi are cele mai productive terenuri agricole din Bărăgan, lucru ce nu a fost ignorat de investitori, care au ales zona noastră pentru a realiza investiții în domeniul agricol. Cele mai importante activități economice desfășurate în agricultură vizează producţia de cereale, floarea-soarelui şi rapiţă.
În anul 2016, judeţul Călăraşi a dat 7,25% din producţia agricolă vegetală de grâu și secară a României și 4,8% din producţia de floarea-soarelui. Circa două treimi din producţia agricolă a judeţului o reprezintă aportul sectorului vegetal. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale boabe, plante uleioase şi plante de nutreţ.
În judeţul Călăraşi există un adevărat „pilon” al cercetării agricole româneşti – Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea –, care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calităţi productive superioare. Pe lângă acesta, îşi îndeplinesc activitatea de cercetare încă două unităţi de profil: Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea şi Staţiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculeşti.
O bună parte din afacerile din industrie sunt în domeniul zootehniei şi în procesarea cărnii, care sunt în strânsă legătură cu recoltele fermierilor.
Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărași (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu-Gară. Economia județului a suferit cel mai mare regres între 1989 și 2000, în urma falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). După 2005, economia județului a cunoscut o evoluție importantă, datorată investițiilor străine, ce au condus la creșterea ocupării forței de muncă în Călărași. Dintre cei mai importanți investitori amintim: Saint-Gobain, Romply, SIAD, Silcotub, Martifer și Prefab SA.
Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași și Lehliu-Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică, industria alimentară și a băuturilor, industria prelucrării produselor din minerale nemetalice, fabricarea substanțelor și produselor chimice și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. În aprilie 2008, industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate. Județul Călărași este traversat la nord de A2 și magistrala CFR 800 modernizată.
Conform unei statistici realizate în 2014, principalele companii (cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane RON aferentă anului 2013), care activează la nivelul județului Călărași sunt: Agro Chirnogi (domeniu de activitate: agricultura), Remat SA (domniu de activitate: reciclare), Saint Gobain (domeniu de activitate: industria sticlei), Aldis (domeniu de activitate: industria alimentară), Donalam SA (domeniu de activitate: siderurgie), Nutricom (domeniu de activitate: agrozootehnie), Comceh SA (domeniu de activitate: industria hârtiei și a celulozei).
În judeţ s-au descoperit şi se exploatează gaze naturale şi petrol pe raza comunei Ileana. Există de asemenea argile la Budeşti, nisipuri şi pietrişuri exploatate din albiile Dunării, Argeşului şi Dâmboviţei.
Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar totuși insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaivăzut, ramificarea cursului principal al Dunării prin braţe unice creează un cadru natural ce predispune la relaxare şi oferă condiţii unice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv. Dunărea, cu ostroavele ei sălbatice, flora şi fauna deltaice, lacurile şi bălţile pline cu peşte, la care se adaugă cele 40 de fonduri de vânătoare în pădurile de foioase, toate constituie un important potențial pentru dezvoltarea sectorului turistic sportiv și de agrement, într-un cadru natural şi ecologic inedit.
Ramurile turistice constituite de fluviul Dunărea, ce delimitează judeţul în zona de sud şi sud-est pe o lungime de 152 km, sunt extrem de bogate şi menite a fi puse în valoare. Incintele îndiguite dintre fluviu şi braţul Borcea în suprafaţă de cca 30.000 ha, canalele naturale cu zona de vegetaţie forestieră, floră şi faună pot fi introduse în circuite turistice cu amenajări şi cheltuieli relativ mici pot arăta vizitatorului un peisaj mirific asemănător celui din Delta Dunării. Acest potenţial turistic insuficient exploatat se află la mai puţin de 130 km de Bucureşti şi la cca 100 km de municipiul Constanţa şi litoralul Mării Negre, având legături auto pe DN 3B (Călăraşi - Feteşti - Cernavodă - Basarabi - Constanţa) şi pe DN 3A (Ostrov - Adamclisi - Constanţa).
Judeţul Călărași beneficiază de un potenţial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde şi agroturism.
Despre Sud - Muntenia
• Județul Argeș
• Județul Călărași
• Județul Dâmbovița
• Județul Giurgiu
• Județul Ialomița
• Județul Prahova
• Județul Teleorman
Date demografice
Economie
Piața muncii
Infrastructură
Resurse naturale
Turism
Hărți