Judeţul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov, iar la sud cu Bulgaria.

Condiţiile extraordinare de habitat (apă, pădure, hrană) au făcut din teritoriul judeţului Călăraşi unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunării de Jos pentru anumite epoci, favorizând popularea acestor teritorii încă din paleoliticul superior - perioada  aurignacianului.

Primul document de atestare a vieţii pe aceste meleaguri datează din 23 martie 1482, prin care domnitorul Basarab cel Tânăr trece în proprietatea mănăstirii Spanţov, satul cu acelaşi nume. Un alt document scris ce s-a păstrat şi care poate fi considerat documentul de atestare al actualului municipiu Călăraşi este datat la 1 iunie 1951, prin care domnitorul Radu Paisie declina proprietatea setrarului Borcea asupra satului Crăceani - actualul cartier Măgureni. Lichireştiul, localitate care a luat naştere pe locul actualului centru civic al Călăraşului, este atestat documentar, pentru prima oară în 1630 de domnitorul Leon Tomşa Vodă. Din 1699 devine căpitănie de margine a Ţării Româneşti, odată cu înfiinţarea unui steag de Calarasi - ştafetari, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. În harta austriacă din 1971 este pomenit pentru prima oară numele de Călăraşi, în locul aceluia de Lichireşti. Din aprilie 1833 (când avea doar 866 de locuitori) până în aprilie 1952, Călăraşul este capitala judeţului Ialomiţa, fiind ridicat la rangul de oraş. Din septembrie 1852, oraşul capătă numele domnitorului Barbu Ştirbei, nume sub care îl găsim până în 1881, trecând apoi la numele actual de Călăraşi şi, odată cu înfiinţarea judeţului Călăraşi, devine capitala acestuia.

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km², reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în ţară.  Judeţul cuprinde două municipii, trei oraşe, 50 de comune şi 160 de sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi.

Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 de locuitori (1,5% din populaţia ţării). Sub raport etnic, 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţiile naţionale reprezentând 5,88%, din care 5,65% romi şi 0,15% turci.

Fiind un judeţ de câmpie, agricultura este activitatea economică principală a judeţului Călăraşi. Circa două treimi din producţia agricolă a judeţului o reprezintă aportul sectorului vegetal. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase şi plante de nutreţ. În anul 2002, judeţul Călăraşi a dat 6,1% din producţia de grâu şi secară a României (locul 3 în rândul judeţelor ţării), 8,9% din producţia de orz şi orzoaică (locul 2), 8,5% din producţia de floarea-soarelui (locul 3). În zootehnie, la sfarsitul anului 2003, efectivele de animale înregistrau următoarele valori: 31,2 mii capete bovine, 141,2 mii capete porcine, 139,2 mii capete ovine şi caprine. Din acestea, peste 97% aparţin sectorului majoritar privat.

În judeţul Călăraşi există un adevărat „pilon” al cercetării agricole româneşti – Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calităţi productive superioare. Pe lângă acesta îşi îndeplinesc activitatea de cercetare încă două unităţi de profil: Staţiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea şi Staţiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Mărculeşti.

Industria judeţului este profilată, în cea mai mare parte, pe activităţi prelucrătoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare, industriei confecţiilor din textile, industriei celulozei, hârtiei şi cartonului, industriei materialelor de construcţii, construcţiilor navale, metalurgice, construcţiilor metalice. În cadrul industriei prelucrătoare ponderea este deţinută de industria alimentară, care în anul 2003 a contribuit cu peste 46% la producţia industrială a judeţului. Urmează, în ordine, industria confecţiilor textile (cca 30% din totalul producţie industriale), industria celulozei şi hârtiei (peste 6%), industria materialelor de construcţii (peste 3%), industria chimică (peste 2%) şi industria metalurgică (peste 1%).

În judeţ s-au descoperit şi se exploatează gaze naturale şi petrol pe raza comunei Ileana. Există de asemenea argile la Budeşti, nisipuri şi pietrişuri exploatate din albiile Dunării, Argeşului şi Dâmboviţei.

Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunării prin braţe unice, creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, dar şi condiţii unice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv.

Punerea în valoare a Dunării, cu ostroavele ei sălbatice, cu flora şi fauna deltaice, a lacurilor şi bălţilor pline cu peşte, la care se adaugă cele 40 de fonduri de vânătoare în pădurile de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, într-un cadru natural şi ecologic inedit.[i]