Organizarea administrativă și relieful județului Dâmbovița

Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei, judeţul Dâmboviţa este învecinat cu judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Giurgiu, Ilfov şi Teleorman.

Județul are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu. Populaţia totală a judeţului Dâmboviţa la 1 iulie 2017 era de 525.048 de locuitori. Reţeaua de localităţi a judeţului cuprinde: municipiul Târgovişte, reşedinţa judeţului, municipiul Moreni, 5 oraşe şi 82 de comune, cu 353 de sate.

Altitudinea maximă, 2.505 m, se înregistrează în vârful Omu din Munţii Bucegi, al treilea ca înălţime din România, iar cea minimă, de 120 m în Câmpia Titu. Apele curgătoare aparţin a două sisteme hidrografice importante - Ialomiţa şi Argeş -, cu afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care conferă şi numele judeţului. Lacurile sunt reprezentate în zona de câmpie de o serie de iazuri şi heleştee de importanţă locală (Nucet, Comişani, Bungetu, Băleni), iar în zona de nord, în bazinul superior al Ialomiţei.

Municipiul Târgovişte a fost reşedinţa domnească pentru numeroşi voievozi: Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Matei Basarab etc.. Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente, cu cele ale producătorilor locali.

Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între anii 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun, ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgovişte a continuat să fie implicată în afacerile politice şi economice. O perioadă de strălucire a cunoscut oraşul în vremea lui C. Brâncoveanu (1688 - 1714), după care a fost abandonat de domnii fanarioţi, ceea ce a dus la decăderea sa şi la ruinarea monumentelor. În 1821, Târgovişte joacă un rol însemnat în revoluţia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, care îşi găseşte aici sfârşitul tragic.

Structura economică și caracteristicile specifice ale județului Dâmbovița

Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria, ce prezintă un grad ridicat de diversificare. În ceea ce privește activitățile industriale din județ, domeniile de tehnologie medie - joasă (metalurgie și construcții mecanice) au productivitatea cea mai bună, urmate fiind de domeniile de tehnologie medie - înaltă (echipamente electrice). Domeniile cu specializarea cea mai puternică sunt industriile de armament, metalurgică şi, respectiv, producția de echipamente electrice. Un element esențial ce caracterizează perioada ultimilor ani este constituirea POLULUI AUTO MUNTENIA, din care fac parte companiile Automobile Dacia și Renault Technologie Roumanie (RTR), cărora li s-au adăugat Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Consiliul Județean Dâmbovița, autorităţi, furnizori, IMM-uri, universităţi, precum și instituţii de cercetare. Scopul asocierii membrilor Polului Auto Muntenia este de a promova şi dezvolta competitivitatea în domeniul industriei auto, prin dezvoltarea de proiecte de investiţii şi creşterea gradului de integrare, prin crearea de locuri de muncă şi de structuri de cercetare – dezvoltare – inovare între întreprinderi, universităţi şi institute de cercetare.

La nivelul județului Dâmbovița există un număr de 245 de salariați care activează în domeniul cercetării – dezvoltării, din care 133 sunt cercetători.

În ceea ce privește infrastructura de afaceri, aceasta este compusă în principal dintr-un număr de 5 parcuri industriale: Parcul Industrial Moreni, Parcul Industrial Răcari, Parcul Industrial Priboiu, Parcul Industrial Mija și Parcul Industrial Corbii Mari.

Unul din elementele motrice ale dezvoltării economice locale este agricultura. Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente: cultura vegetală şi creşterea animalelor. La nivelul anului 2014, din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezenta 61,1%, iar pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră 29,8%. Din totalul suprafeţei agricole, 70,1% reprezintă terenuri arabile, 17,7% păşuni, 8,2% fâneţe, 4% livezi şi vii. În domeniul vegetal, ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi legumelor. În ciuda suprafeţelor destul de redus utilizate, producţiile obţinute la fructe, legume şi cartofi plasează judeţul Dâmboviţa în categoria marilor producători ai ţării, existând un remarcabil potențial în acest sens atât în sudul județului (bazine legumicole), cât și în partea de nord (bazine pomicole), în special Voinești și Pietrari. De asemenea, din cele trei entități de cercetare ştiinţifică (Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești, Centrul de Cercetare - Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, Institutul de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologică Multidisciplinară din cadrul Universității „Valahia”), care își desfășoară activitatea pe raza județului, două vizează domeniul agricol.

Rețeaua de drumuri publice a județului Dâmbovița însumează o lungime totală de 1.910 km, cu o densitate de 47 km la 100 km2, din care: drumuri naționale 359 km (18,8%), drumuri județene 846 km (44,3%) și drumuri comunale 705 km (36,9%). Densitatea reţelei de căi ferate este de 2,5 km la 100 km2, situându-se sub media naţională de 4,5 km la 100 km2. După cum este dispusă în teritoriu, rețeaua asigură legături cu întreaga rețea feroviară națională, prin nodul feroviar Titu.

În judeţul Dâmboviţa, învăţământul este organizat într-un sistem complex ce poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l Universitatea „Valahia”, cu cele zece facultăţi cu profiluri diverse, precum: tehnic, economic, juridic, umanist, teologic etc..

Prin intermediul Programului Operațional Regional, în perioada 2007 – 2013 au fost atrase finanțări destinate îmbunătăţirii infrastructurii educaționale în mai multe localități ale județului Dâmbovița astfel: în municipiul Târgoviște (Colegiul Național „C. Carabella”, Liceul de Arte „Bălașa Doamna”, Şcoala cu clasele I-VIII „Paul Banică”, Grupul Şcolar „Voievodul Mircea”, Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu”, Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, Liceul Teoretic „Petru Cercel” etc.), în orașul Titu (Liceul Teoretic „Iancu C. Vissarion”, Şcoala Generală nr. 1, Grupul Şcolar „Goga Ionescu”, Şcoala nr. 2), în orașul Răcari (Liceul Teoretic „Ion Ghica”, Şcoala Ghergani), în comuna Șotânga (Şcoala nr. 2), în comuna Conţeşti (Şcoala Bălteni, Şcoala Conţeşti), în comuna Nucet (Şcoala cu clasele I-VIII), în orașul Pucioasa (Şcoala nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino”, Şcoala nr. 1 „Mihai Viteazul”), în comuna Tărtășești (Şcoala Generală Tărtășești), în orașul Găești (Colegiul Național „Vladimir Streinu”). În comuna Voinești au fost accesate fonduri pentru modernizarea campusului preuniversitar destinat învăţământului profesional şi tehnic şi construirea unei săli de sport la Liceul Tehnologic Voinești, care să deservească zona de nord-vest a județului. Tot în Voinești s-a finalizat, prin fonduri europene, proiectul de modernizare şi extindere pe verticală a Grupului Şcolar Agricol Voinești, a cărui finanţare din fonduri guvernamentale fusese anterior suspendată.

Profilul turistic al județului Dâmbovița

Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică  de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă (Curtea Domnească din Târgovişte, cu Turnul Chindiei), cărora li se adaugă pitorescul văilor Dâmboviţei şi Ialomiţei, cu numeroasele forme carstice existente (Peştera Ialomiței, care, în urma reabilitării prin POR 2007 - 2013, a devenit cel mai vizitat obiectiv turistic din județ, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi.

De  asemenea, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament. În 2018, zona Moroeni – Peștera – Padina, situată în nordul judeţului Dâmboviţa, în munţii Bucegi, a fost atestată ca staţiune turistică de interes naţional, urmând ca aici să se creeze pe viitor circa 5.000 de locuri de cazare și peste 2.000 de noi locuri de muncă, pârtii de schi și trasee de schi fond.