Organizarea administrativă și relieful județului Giurgiu

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al fluviului. Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului posibilitatea de a avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră.

Aparţinând Câmpiei Române, suprafaţa judeţului este alcătuită din păduri şi terenuri arabile. Giurgiu are în componenţă un municipiu, două oraşe, 51 de comune şi 167 de sate. Populaţia judeţului la nivelul anului 2017 număra 275.840 de persoane, însemnând 1,24% din populaţia României.

Reşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu, aflat la 64 km de capitala ţării, pe ruta Bucureşti – Sofia – Atena sau Bucureşti – Istambul. Atestat documentar încă din secolul al XIV-lea, municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere tehnice: prima linie de cale ferată din România (Bucureşti – Giurgiu), prima linie de telegraf şi podul de peste Dunăre.

Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri şi persoane. Municipiul reședință de județ reprezintă unul dintre cele mai importante porturi româneşti la Dunăre. Sectorul industriei este susținut în nordul judeţului, unde sunt în exploatare zăcăminte de ţiţei, iar din albiile Dunării şi râurilor ce străbat judeţul sunt extrase nisipuri şi pietrişuri.

Structura economică și caracteristicile specifice ale județului Giurgiu

În economia judeţului Giurgiu se disting ca activităţi cu pondere semnificativă agricultura, industria şi comerţul. În cadrul industriei judeţului reprezentative sunt: industria alimentară şi a băuturilor, extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria textilă şi a confecţiilor din textile.

În judeţ există două parcuri industriale – Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord şi Parcul Industrial Bolintin-Deal, însă economia judeţeană nu oferă încă toate condiţiile pentru a atrage un număr major de investiţii. Cu toate acestea, deschiderea judeţului către căi majore rutiere, feroviare şi navale constituie argumente cheie pentru dezvoltarea acestui potenţial. Portul Giurgiu şi Zona Liberă pot asigura un tranzit economic facil şi variat al mărfurilor ce traversează coridorul comercial din sudul României. Majoritatea IMM-urilor activează în domeniile comerţului, industriei uşoare, construcţiilor şi transporturilor. Giurgiu este încă un judeţ predominant agricol, cu aproape 50% din populaţie angajată în acest sector. Întrucât în continuare mai mult de jumătate din populaţie este activă în agricultura de subzistenţă, se impun măsuri pentru eficientizarea acestei ramuri economice.

Transportul rutier, legătura primă cu municipiul Bucureşti şi cu restul ţării, dispune de un drum expres şi drumuri naţionale, în marea majoritate în condiţii acceptabile de drum. Portul Giurgiu poate deveni o variantă pentru transportul pentru mărfuri din portul Constanţa, pe un posibil traseu Constanţa – Giurgiu – Bucureşti.

Această ieşire la Dunăre este un punct geostrategic important pentru România, aici realizându-se una din legăturile principale ale vestului Europei cu Orientul Apropiat, aspect ce relevă potenţialul ridicat de dezvoltare al judeţului.

Municipiul Giurgiu este recunoscut, totodată, ca fiind un important port dunărean, pe traseul coridorului de transport nr. 9 Dunăre - Canal Rin - Main Dunau. Este legat pe calea fluvială de nouă ţări, precum şi de Marea Neagră şi Marea Nordului. Magistrala feroviară pan-europeană, care porneşte de la Ostende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul şi, prin Salonic, face legătura cu Atena. Între Giurgiu şi Ruse se află singurul pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, ce a fost construit între anii 1952 şi 1954 şi a fost denumit simbolic „Podul Prieteniei”.

Profilul turistic al județului Giurgiu

Giurgiu beneficiază de prezenţa a numeroase obiective turistice pe teritoriul său administrativ. În ceea ce priveşte numărul de sosiri ale turiştilor, judeţul înregistrează un număr scăzut, dar, cu toate acestea, o mare parte dintre ei sunt străini. O resursă importantă a turismului este constituită din existenţa unui număr important de locuri de cazare pe motonave.

Printre obiectivele turistice de interes ale municipiului Giurgiu pot fi menţionate ruinele vechii Cetăţi Medievale, Muzeul de istorie, Turnul cu ceas, monumentele închinate eroilor Războiului de Independenţă şi al ostaşilor francezi căzuţi la Giurgiu în Primul Război Mondial, catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, biserica „Înălţarea Domnului” şi biserica „Buna Vestire”, unde se păstrează pictura interioară originală realizată de Gheorghe Tătărăscu.

În judeţul Giurgiu există o zonă deosebit de atractivă pe raza comunei Comana. Rezervaţia din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei şi florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervaţiei este datorată existenţei bujorului românesc, în luna mai desfăşurându-se aici „Sărbătoarea bujorului”.

Cel mai de seamă monument din această zonă este Mânăstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş, obiectiv de patrimoniu cultural ce a beneficiat în perioada 2007 – 2013 de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional, prin proiectul „Restaurarea şi valorificarea turistică durabilă a monumentului istoric Mânăstirea Fortificată Comana şi modernizarea infrastructurii conexe”.

La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depăşit de mult graniţele ţării, se poate vizita crucea lui Mihai, monument ridicat în anul 1993, cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul. Toate obiectivele turistice amintesc de trecutul meleagurilor ca mărturie a evoluţiei şi continuităţii noastre în acest spaţiu.