Organizarea administrativă și relieful județului Ialomița

Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, în diviziunea estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri comerciale, prin care capitala ţării este legată de zona montană şi de litoralul Mării Negre.

Judeţul Ialomiţa este unitate administrativ-teritorială, reînfiinţată prin Legea nr. 2/1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României. Actuala delimitare a judeţului Ialomiţa s-a făcut prin Decretul nr. 15/23.01.1981, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului României, ţinându-se seama de condiţiile geografice, economice, social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. Judeţul Ialomiţa are în componenţa sa trei municipii (Slobozia – municipiu reședință de județ, Urziceni şi Feteşti), patru oraşe (Ţăndărei, Amara, Căzăneşti și Fierbinţi-Târg) şi 59 de comune, cu un total de 127 de sate.

Populaţia județului Ialomița este de 289.659 de locuitori, dintre care 47,45% reprezintă populaţia urbană.

Descoperirile arheologice atestă că acest teritoriu este locuit continuu încă din Paleolitic, uneltele şi obiectele găsite la Coşereni, Borduşani, Săveni şi Dridu demonstrând acest lucru. Urme materiale specifice culturii neolitice s-au găsit în 15 localităţi ialomiţene. Epoca Bronzului arată că purtătorii acestei culturi, care au trăit pe teritoriul actual al judeţului lalomiţa, praticau agricultura, olăritul, prelucrarea pietrei şi cromului, aveau legături semnificative, inclusiv culturale, cu lumea heladică şi miceniană. Mai târziu, prezenţa sciţilor este dovedită de descoperirile făcute la Hagieni şi Ograda. Populaţia geto-dacă, superioară numeric şi cultural, i-a anihilat. Cercetările arheologice efectuate în lalomiţa au pus în evidenţă existenţa a 48 de aşezări getice, situate pe principalele cursuri de ape curgătoare: lalomiţa, braţul Borcea şi Prahova, precum şi în jurul lacurilor Dridu, Fundata, Amara şi Strachina.

Structura economică și caracteristicile specifice ale județului Ialomița

Economia judeţului Ialomiţa reflectă caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul producţiei agricole dezvoltându-se, în special, industria alimentară. Mediul de afaceri este reprezentat, în anul 2016, de un număr de 4.183 de agenţi economici activi, dintre care: societăţi comerciale cu răspundere limitată (1.402), asociaţii familiale (233) şi cu activităţi cu caracter independent (2.548). Între anii 1991 și 2017 au activat de asemenea 630 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.

Industria judeţului Ialomiţa are ca principale ramuri: producerea îngrăşămintelor chimice, a zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne şi a conservelor de legume, fructe şi carne, laptelui şi produselor lactate, pâine şi produse de panificaţie, industria confecţiilor, tricotajelor şi materialelor de construcţii, producerea de aparate electronice, mobilă şi prelucrarea lemnului, producerea alcoolului şi a băuturilor alcoolice, lacuri şi vopseluri, producţie tipografică etc.. Conform statisticilor Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, în anul 2014, suprafața totală a județului Ialomița era de 445.289 ha, din care 84% reprezenta terenuri agricole. Structura terenurilor agricole cuprinde 94% terenuri arabile, 4,8% pășuni, 1% teren ocupat de vii și pepiniere viticole și 0,2% terenuri cu livezi și pepiniere pomicole.

Judeţul Ialomiţa produce anual, în medie, puțin peste un milion de tone cereale, 196.476 de tone rapiță și în jur de 120.000 de tone legume. Judeţul oferă posibilitatea practicării agriculturii de mare randament, datorită amplasării într-o zonă agricolă cu potenţial agropedoclimatic şi de fertilitate maximă şi tradiţiei agrare.

Serviciile prestate în judeţul Ialomiţa au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii şi au atras forţă de muncă disponibilă. Principalele servicii aferente consumatorilor se referă la: hoteluri şi restaurante, transporturi, intermedieri financiare, închirieri de bunuri mobile şi imobile, asistenţă medicală, servicii informatice, servicii personale sau pentru întreprinderi, activităţi recreative etc..

Profilul turistic al județului Ialomița

Cel mai important obiectiv turistic al judeţului este reprezentat de Băile Amara, situate la 7 km distanţă de Slobozia şi la 126 km distanţă de Bucureşti, renumite pentru nămolurile şi apele minerale medicinale sulfatate, clorurate, bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice ale sistemului nervos periferic şi în afecţiuni post-traumatice.

Amara este un oraş situat în sud-estul României, în estul Câmpiei Române, pe malul lacului Amara. Apa acestui lac este sărată, conţinând sulfaţi, magneziu, bicarbonaţi şi în cantităţi mici bromuri, dar în special nămol sapropelic, cu multe proprietăţi terapeutice ce au dus la dezvoltarea staţiunii încă din anii 1900. Clima în această staţiune este temperată, cu veri calde, temperatura medie ajungând în luna iulie la 21o C, iernile find mai friguroase, temperatura medie fiind în luna ianuarie de -3o C.

Staţiunea este recomandată pentru tratamentul bolilor reumatice degenerative (spondiloza, artroza și poliartroza), a bolilor reumatice inflamatorii (reumatismul inflamator), dar şi a disfuncţiilor asociate (dermatologice și endocrine). Staţiunea dispune de facilităţi pentru băi calde în căzi şi piscine cu apă din lac, băi calde cu nămol şi aplicări cu nămol, plajă pe malul lacului şi aplicări de nămol rece şi băi în lac.

Lacul Amara reprezintă o zonă avifaunistică deosebită. Suprafaţa lacului și a unei benzi ce înconjoară lacul sunt declarate, începând cu 2003, arie avifaunistică de protecţie specială, fiind identificate specii de păsări, a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale: egreta mică, stârcul de noapte, barza albă, lebăda de vară, eretele de stuf, chira de baltă, dumbrăveanca, ciocănitoarea de grădină, ciocârlia de Bărăgan, corcodelul mare, raţa mică şi raţa suliţar.

Situl, aflat în bazinul hidrografic al râului Ialomiţa din Câmpia Bărăganului, cuprinde în componenţa sa două lacuri: Amara şi Fundata. Lacul Amara s-a format pe cale naturală ca lac de albie pe terasa râului Ialomiţa. Pe malurile Văii Ialomiţei, la sud de lacul Fundata apar pajiştile stepice primare cu colilie, alături de care se mai găsesc pir, bărboasă, jaleş şi scrântitoare. Pajiştile secundare s-au dezvoltat pe islazuri aflate în diferite stadii de înierbare şi înţelenire şi sunt formate din specii rezistente la uscăciune precum: firuţa, peliniţa şi pirul gros. Vegetaţia de mlaştină, care se dezvoltă în special în zonele cu apă mai dulce din lacuri, este reprezentată de stuf, papură, săgeata apei, stânjenel de baltă, buzdugan de apă şi diferite specii de rogoz şi pipirig.