Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri comerciale, prin care capitala ţării este legată de zona montană şi de litoralul Mării Negre.

Descoperirile arheologice atestă că acest teritoriu este locuit continuu încă din paleolitic, uneltele şi obiectele găsite la Coşereni, Borduşani, Săveni şi Dridu demonstrând acest lucru. Urme materiale specifice culturii neolitice s-au găsit în 15 localităţi ialomiţene. Epoca bronzului arată că purtătorii acestei culturi, care au trăit pe teritoriul actual al judeţului lalomiţa, practicau agricultura, olăritul, prelucrarea pietrei şi cromului, aveau legături semnificative, inclusiv culturale, cu lumea heladică şi miceniană. Mai târziu, prezenţa sciţilor este dovedită de descoperirile făcute la Hagieni şi Ograda. Populaţia geto-dacă, superioară numeric şi cultural, i-a anihilat. Cercetările arheologice efectuate în lalomiţa au pus în evidenţă existenţa a 48 de aşezări getice, situate pe principalele cursuri de ape curgătoare: lalomiţa, Braţul Borcea şi Prahova, precum şi în jurul lacurilor Dridu, Fundata, Amara şi Strachina. Tot aici se pare că s-a născut marele domnitor Mihai Viteazul, care a realizat, pentru prima dată în istoria noastră, unirea celor trei ţări române.

Judeţul Ialomiţa este unitate administrativ-teritorială reînfiinţată prin Legea nr. 2/1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României. Actuala delimitare a judeţului Ialomiţa s-a făcut prin Decretul nr. 15/23.01.1981, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului României, ţinându-se seama de condiţiile geografice, economice, social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. Judeţul Ialomiţa are în componenţa sa trei municipii (Slobozia, Urziceni şi Feteşti), patru oraşe (Ţăndărei, Amara, Căzăneşti, Fierbinţi-Târg) şi 59 de comune, cu un total de 127 de sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Slobozia.

Economia judeţului Ialomiţa reflectă caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul producţiei agricole dezvoltându-se, în special, industria alimentară. Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un număr de aproape 9976 agenţi economici înmatriculaţi, din care cei mai mulţi sunt constituiţi în societăţi comerciale cu răspundere limitată (5505), asociaţii familiale (1885) şi activităţi cu caracter independent (1851). În judeţ sunt înmatriculate 185 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.

Industria judeţului Ialomiţa are ca principale ramuri: producerea îngrăşămintelor chimice, a zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne şi a conservelor de legume, fructe şi carne, laptelui şi produselor lactate, pîine şi produse de panificaţie, în industria confecţiilor, tricotajelor şi materialelor de construcţii, producerea de aparate electronice, mobilă şi prelucrarea lemnului, producerea alcoolului şi a băuturilor alcoolice, lacuri şi vopseluri, producţie tipografică, etc.

Agricultura în judeţul Ialomiţa este reprezentată de un sector preponderent privat care deţine, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adică 95% din suprafaţa agricolă a judeţului. Judeţul Ialomiţa produce anual, în medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume. Dispunând de o largă bază cerealieră şi furajeră, judeţul Ialomiţa are condiţii şi pentru creşterea animalelor, efectivele însumând aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine şi caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane păsări şi altele. Judeţul oferă posibilitatea practicării agriculturii de mare randament datorită amplasării judeţului  într-o zonă agricolă cu potenţial agropedoclimatic şi de fertiliate maxim, tradiţiei agrare a zonei, care a acceptat însă şi a aplicat permanent noutăţile tehnice, tehnologice  şi organizatorice promovate în Europa şi în lume. 

Serviciile prestate în judeţul Ialomiţa au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii şi au atras forţă de muncă disponibilă. Principalele servicii aferente consumatorilor se referă la : hoteluri şi restaurante, transporturi, intermedieri financiare, închirieri de bunuri mobile şi imobile, asistenţă medicală, servicii informatice, servicii personale sau pentru întreprinderi, activităţi recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurată în judeţul Ialomiţa de societăţi comerciale şi companii /societăţi naţionale care prestează servicii de interes general.

Cel mai important obiectiv turistic al judeţului este reprezentat de Băile Amara, situate la 7 km distanţă de Slobozia şi 126 km distanţă de Bucureşti, pe malul lacului Amara, renumite pentru nămolurile şi apele minerale medicinale sulfatate, clorurate, bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice ale sistemului nervos periferic şi în afecţiuni post-traumatice.Apa acestui lac este sărată, conţinând sulfaţi, magneziu, bicarbonaţi şi în cantităţi mici bromuri, dar în special nămol sapropelic cu multe propietăţi terapeutice ce au dus la dezvoltarea staţiunii încă din anii 1900.