Organizarea administrativă și relieful județului Prahova

Judeţul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpaţilor Meridionali, având o suprafaţă de 4.716 km2 şi structura unui dreptunghi, ce include toate formele de relief (munţi, dealuri şi câmpii), motiv pentru care există o multitudine de sisteme de exploatare a solului şi subsolului, zona fiind recunoscută pentru o paletă largă a activităţilor economice.

După numărul de locuitori, Prahova se clasează pe locul al 2-lea în grupa județelor mari ale țării. Numărul mare de locuitori - 799.012 locuitori la 1 ianuarie 2018 - a condus la o densitate dublă față de media pe țară, respectiv 171 de locuitori pe kilometru pătrat.

Din punctul de vedere al organizării administrative, judeţul Prahova are 104 unităţi administrativ-teritoriale, din care 14 urbane (municipiul Ploiești, reședința județului, municipiul Câmpina şi 12 oraşe) și 90 rurale, cu 405 sate. Din punctul de vedere al gradului de urbanizare, judeţul Prahova deţine primul loc în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, atât ca număr de localităţi, cât şi ca număr de locuitori.

Municipiul Ploieşti are o suprafaţă de aproximativ 60 km2, fiind amplasat în apropierea regiunii viticole Dealul Mare - Valea Călugărească şi având acces direct la Valea Prahovei. Municipiul reședință de județ (229.641 de locuitori la 1 ianuarie 2018) este principalul centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare (administrative, politice, cercetare - dezvoltare, învăţământ superior) și constituie un important nod de comunicaţii rutiere şi feroviare pe culoarele majore ale României. Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti este cea mai importantă instituţie de învăţământ superior din regiune, cu o bogată tradiție (1948 – Institutul de Petrol și Gaze) și un profil unic în Romania, având peste 8.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi, 26 de programe de licență, 28 de programe de master și 4 specializări de doctorat (incluzând astăzi şi facultăţi în afara celor ce dau specializările tehnice). Aceeaşi specializare petrochimică şi conexă (cercetare geologică, foraj, extracție, rafinare, construcţii utilaje petroliere şi petrochimice) se regăseşte în activitatea de cercetare, care este axată aproape exclusiv pe acest domeniu.

Municipiul Ploieşti este situat la 60 km nord de Bucureşti și la doar 45 km distanţă faţă de cel mai mare aeroport al României – Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. Municipiul Ploiești rămâne una dintre cele mai importante aglomerări urbane din România și cea mai mare din regiunea Sud-Muntenia, care joacă un rol esențial în dezvoltarea țării în ansamblul său, motiv pentru care a obținut în anul 2008 statutul de Pol urban de creștere, fiind format dintr-un „centru urban”, reprezentat prin Ploieşti (rang 1) şi „zona sa de influenţă”, compusă din 3 oraşe (Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Plopeni) şi 10 comune cu 58 de sate (Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşoru Vechi și Valea Călugărească), având o populaţie totală de 353.231 de locuitori (la 1 ianuarie 2018) şi o suprafaţă administrativă de 612 km2.

O altă caracteristică a mediului urban prahovean este prezența formațiunii de tip conurbație - Valea Prahovei, constituită din orașele Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni și Azuga, care formează un lanț compact de așezări cu funcțiuni similare și cu unele servicii interconectate (apă, canalizare - epurare, gestiunea deșeurilor și transport în comun).

Structura economică și caracteristicile specifice ale județului Prahova

Județul Prahova, cel mai urbanizat din țară, are un grad mare de industrializare și diversificare a activităților. Dispunând de o mare varietate a reliefului, cu un cadru natural de excepție, teritoriul județului asigură condiții favorabile culturii cerealelor, pomiculturii, zootehniei și silviculturii. Subsolul a asigurat de-a lungul anilor însemnate resurse de țiței, gaze naturale, cărbune, sare și alte roci utile, a căror extracție și prelucrare au marcat, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, evoluția economică a acestei regiuni.

Situarea geografică a judeţului Prahova în nordul Câmpiei Române, fiind prezente pe teritoriul său cele trei forme principale de relief, nivelul ridicat de urbanizare şi densitatea mare a localităţilor, cu alocarea unor suprafeţe importante construcţiilor şi activităţilor neagricole, au contribuit la limitarea terenurilor cu destinaţie agricolă şi la profilarea acestora pe legumicultură, pomicultură, viticultură şi zootehnie, deşi culturile de cereale pentru boabe deţin încă 68,3% din terenul arabil al judeţului, ocupând zonele de sud şi sud-est.

Prahova are, de asemenea, un potențial bun în domeniul pisciculturii, în special în zona sudică, dar și în zona montană, dispunând de un număr total de 31 de amenajări piscicole, precum și de o importantă unitate de procesare în comuna Bărcănești. Judeţul Prahova deţine 146,5 mii ha, respectiv 22,3% din suprafaţa forestieră de 658,7 mii ha existentă la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia.

Pe lângă industria petrolieră (cercetare geologică, foraj, extracție, rafinare) și utilaj petrolier, mai sunt întreprinderi de mecanică fină, chimice, anvelope și produse din cauciuc, tehnică militară, turism (Valea Prahovei), industrie automotive, industrie alimentară, industrie ușoară și agricultură. În județ se află una dintre cele mai importante podgorii ale țării – Dealu Mare, precum și Institutul Național al Viei și Vinului.

În context mai larg, dezvoltarea urbană a județului Prahova se înscrie în arealul București – Ploiești – Brașov – cea mai populată zonă urbană a României, care are aportul cel mai însemnat la produsul intern brut al țării.

În judeţul Prahova, la finele anului 2016 erau operaţionali 16.621 de agenţi economici, reprezentând circa 31% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud-Muntenia şi cca 3,3% din totalul unităţilor din România.

Numărul cel mai mare de operatori economici activează în domeniul comerţului, urmat de construcţii, industria prelucrătoare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, transport şi depozitare.

Structura economică a judeţului Prahova este caracterizată de dominarea industriei. Ponderea cea mai mare în producţia industrială o deţine ramura prelucrării ţiţeiului, urmată de cea a industriei alimentare, a băuturilor şi tutunului, maşini şi echipamente, industria chimică şi prelucrarea cauciucului, industria extractivă, textile şi produse textile, metalurgie, construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloză, hârtie, carton şi poligrafie şi alte activităţi industriale.

Prelucrarea petrolului (benzină, motorină, păcură, uleiuri minerale etc.) este o activitate de tradiţie, prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în funcţiune în anul 1856, la Ploieşti.

În această ramură funcţionează importante societăți, precum: OMV – Petrom (cel mai mare producător - distribuitor din domeniu în România), Rompetrol, Lukoil, Conpet (industria petrochimică și energetică), Coca-Cola, Unilever, Bergenbier, Alexandrion, Cramele Prahova Valley Halewood, Budureasca, Dealu Mare, Tohani, La Festa, Tymbark, Bere Azuga, Aquatique, Gusto, Oltina, Cris-Tim, Agrisol, Sahprod Meteor (industria alimentară și a băuturilor), Procter & Gamble, Plastipak (industria chimică), Calsonic Kansei, Yazaki, Johnson Controls, Michellin, Federal Mogul, Honeywell (componente auto), British American Tobacco (tutun), Lufkin, Cameron, Upetrom (utilaje pentru industria petrolieră), Timken (rulmenți), Dekomte de Temple, Ottorose, Beaulieu, Oztasar (textile și confecții), Toro (utilaje pentru irigații), Xella, Adeplast, Bauelemente (materiale de construcții), Terqua, Confind Vikingprofil, Coilprofil (construcții metalice) etc..

Sectorul serviciilor a ajuns să genereze peste 40% din cifra de afaceri și peste 50% din numărul de locuri de muncă, mai ales în sfera comerțului modern, prin intrarea pe piața locală a unor mari rețele internaționale precum: Kaufland, Carrefour, Billa, Cora, Metro, Selgros, Lidl, Mega Image etc., în domeniul transporturilor, al tehnologiei informației și comunicațiilor, al activităților științifice, tehnologice și profesionale etc..

Prahova este totodată un pol important al investițiilor străine în România, în județ activând 1.987 de firme cu capital mixt și străin: Italia – 25,26%, Germania – 8,35%, Turcia – 8,20%, Franța – 5,49%, Marea Britanie – 4,98%, Cipru – 4,58%, Spania – 4,03%, Grecia – 3,77%, Olanda – 3,52%, Austria – 3,02%, SUA – 2,87%, altele în total – 26%.

Profilul turistic al județului Prahova

Fiind numit după cea mai frumoasă regiune a Carpaţilor - Valea Prahovei, judeţul Prahova prezintă interes atât pentru turişti, cât şi pentru investitori. Sinaia, „Perla Carpaţilor”, este situată la 1.000 m altitudine. Punctul pricipal de atracţie al acesteia este Castelul Peleş, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil germanic.

Interesul turistic al acestei zone este dat de valorile cultural-istorice şi de noile trasee turistice generate:

• Drumul Vinului - reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani, care străbătea Europa. Drumul trece prin localităţile Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani și Gura Vadului, iar pentru a exploata în totalitate „aurul lichid”, s-au introdus în circuitul turistic vitivinicol cramele de la Urlaţi şi Azuga, unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante excepţionale, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale;
• Drumul Voievozilor - promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură, deschizând şansa tuturor de a afla direct de la sursă acolo unde istoria dăinuie, prin siturile arheologice sau monumente arhitecturale, trecutul impresionant al tărâmurilor prahovene. Drumul străbate localităţile Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg, ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa, urmând cele mai importante zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale de interes naţional;
• Drumul Fructelor - aflat în nordul judeţului, leagă optsprezece localităţi prahovene: Adunaţi, Breaza, Poiana Câmpina, Cornu, Câmpina, Telega, Scorţeni, Brebu, Dumbrăveşti, Vărbilău, Aluniş, Slănic, Teişani, Vălenii de Munte, Drajna, Poseşti, Bătrâni, Starchiojd şi punctează 28 de popasuri turistice;

Alte două trasee tematice promovate sunt Drumul Cărbunelui și Drumul Sării, orientate către patrimoniul industrial și turismul de sănătate (salina Slănic - Prahova).

Mănăstirea Sinaia, construită între 1695 şi 1796 în stil brâncovenesc, este un adevărat muzeu cu manuscrise şi opere de artă valoroase. Staţiunea Buşteni este situată pe Valea Prahovei, la 135 km distanță de Bucureşti, între Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului mării) şi Vf. Coştila (2.489 m altitudine).

Azuga, situată pe Drumul Naţional 1, la 15 km de Buşteni, este cunoscută încă din secolul al XIII-lea ca loc de tratament, datorită apelor sale minerale.

Orașul turistic Vălenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului şi este înconjurat de dealuri acoperite cu păduri, fiind cunoscut pentru Universitatea de Vară „Nicolae Iorga”, care reuneşte periodic oameni de ştiinţă și cercetători din România şi de peste hotare.

Stațiunea balneoclimaterică Slănic, situată pe Valea Slănicului, la 45 km nord de Ploieşti şi 100 km distanţă de Bucureşti, este renumită pentru terapia cu aerosoli şi helioterapie în mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Este caracterizată ca fiind benefică atât prin bogăţia resurselor de tratament, cât şi prin clima blândă, temperată şi frumuseţea locurilor.

Situat nu departe de ultimele culmi ale munţilor, oraşul Slănic s-a dezvoltat continuu, atât datorită posibilităţilor de tratament, cât şi posibilităţii de a petrece sejururi odihnitoare şi plăcute. Modernizarea complexelor de băi și amenajarea de plaje și terase în incinta lor, pensiunile nou apărute și terasele de vară, precum și parcul sunt motive pentru a considera Slănic o stațiune turistică atractivă.

Orașul dispune de o gamă largă de factori naturali de cură, la care se adaugă climatul colinar de crutare, ceea ce face ca stațiunea să se adreseze unei categorii largi de patologii prin lacurile naturale cloruro-sodice hiperconcentrate (Baia Baciului, Grota Miresei, Lacul Porcilor, Baia Roșie și Baia Verde) și microclimatul de salină din Mina Unirea, la care se adaugă bazele moderne de tratament din complexele balneare Hotel Slănic și Hotel Capitol din Vălenii de Munte. Prin prăbuşirea unei mine de sare în 1914, s-a format unul dintre cele mai cunoscute și apreciate obiective turistice ale stațiunii - Lacul Miresii (20 m adâncime), rezervaţie naturală care mai este cunoscută sub denumirea de Grota Miresii, aflată în mijlocul muntelui.