Judeţul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpaţilor Meridionali, având o suprafaţă de 4.716 km² şi forma unui dreptunghi ce include toate formele de relief (munţi, dealuri şi câmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului şi subsolului, zona fiind recunoscută pentru o paletă largă a activităţilor economice.  Situat în partea centrală a României şi având o suprafaţă de 4.716 km², judeţul Prahova are o populaţie de 814.689 de locuitori şi o densitate de 172,8 locuitori/km². Din punctul de vedere al organizării administrative, judeţul Prahova are 104 de unităţi administrativ-teritoriale, din care 14 urbane (două municipii şi 12 oraşe), 90 de comune, cu 405 sate.

Judeţul Prahova este situat într-o zonă în care legumicultura, pomicultura, viticultura şi zootehnia reprezintă activităţi economice importante.Obiectivul fundamental care stă la baza desfăşurării activităţii în agricultură îl reprezintă redresarea şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanţă cu potenţialul natural, economic şi uman de care dispune judeţul Prahova, în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei şi crearea disponibilului pentru export.

Structura economică a judeţului Prahova este caracterizată de dominarea industriei. Ponderea cea mai mare în producţia industrială o deţine ramura prelucrării ţiţeiului, urmată de cea a industriei alimentare, a băuturilor şi tutunului, maşini şi echipamente, chimică şi prelucrarea cauciucului, extractivă, textile şi produse textile, metalurgie, construcţii metalice şi produse din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloză, hârtie, carton şi poligrafie şi alte activităţi industriale.

Prelucrarea petrolului (benzine, motorine, păcură, uleiuri minerale, etc.) este o activitate de tradiţie, prima rafinărie de petrol din lume fiind pusă în funcţiune în anul 1856 la Ploieşti. În această ramură funcţionează importante unităţi, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de producţie, componentă a PETROM-OMV care este cel mai mare producător-distribuitor din domeniu în România, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinăriile ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S.A. din Câmpina.

Dispunând de materii prime, industria alimentară s-a dezvoltat în toate zonele judeţului. În ultimiiani şi-au dezvoltat activitatea un număr important de unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui şi de vinificaţie prin implementarea unor proiecte cu finanţare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde europene: S.C Recunoştinţa Prodcom Impex S.R.L. – Filipeştii de Pădure, S.C. Principal Construct S.R.L. – Filipeştii de Pădure, S.C. SALSI S.A - Sinaia, S.C. Agrisol Internaţional Ro S.R.L. - Boldeşti Scăieni, S.C. Ladrisi Group S.R.L. – Ceptura, S.C. Cramele Prahova S.A. – Ploieşti, S.C. Domeniile Viticole S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. – Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L. filiala Urlaţi - Ceptura.

Producţia de băuturi şi tutun este realizată în principal de către societăţile cu participare importantă de capital străin: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO.

În judeţul Prahova sunt operaţionali 15.6601 agenţi economici, reprezentând circa 32% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia şi cca. 3,3% din totalul unităţilor din România. Dezvoltarea unui sector industrial dinamic şi puternic capabil să facă faţă cerinţelor unei economii de piaţă constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic important, creator de noi locuri de muncă.

Fiind numit după cea mai frumoasă regiune a Carpaţilor, Valea Prahovei, judeţul Prahova prezintă interes atât pentru turişti, cât şi pentru investitori. Sinaia, „Perla Carpaţilor”, este situată la 1.000 m altitudine. Punctul pricipal de atracţie al acesteia este Castelul Peleş, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil germanic. Mănăstirea Sinaia, construită între 1695 şi 1796 în stil brâncovenesc, este un adevărat muzeu cu manuscrise şi opere de artă valoroase. Staţiunea Buşteni este situată pe Valea Prahovei, la 135 km depărtare de Bucureşti, între Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului mării) şi Vf. Coştila (2.489 m altitudine). Azuga, situată pe drumul naţional la 15 km de Buşteni, este cunoscută încă din secolul al XIII-lea ca loc de tratament, datorită apelor sale minerale. Vălenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului şi este înconjurat de dealuri acoperite cu păduri, cunoscut datorită Universităţii de Vară „Nicolae Iorga”, care reuneşte periodic oameni de ştiinţă din România şi de peste hotare. Slănic, situat pe Valea Slănicului, la 400 m deasupra nivelului mării, este renumit pentru terapia cu aerosoli şi helioterapie în mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m înălţime, rezervaţie naturală) şi Vf. Piatra Verde.[i]