ADR Sud Muntenia

Programul Tranziție Justă 2021-2027

Viziunea PTJ

Viziunea strategică a Programului Tranziție Justă (PTJ) se bazează pe obiective care vizează sprijinirea diversificării economice a celor mai afectate teritorii, împreună cu masuri de recalificare și incluziune activă a lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, sprijinind totodată transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziție spre o economie neutră, concomitent cu menținerea sau creșterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare. Prin acțiunile care vor fi selectate, PTJ vrea să se asigure că trecerea către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil, respectându-se principiul că „nimeni nu este lăsat în urmă”.

Obiectivul general

Obiectivul general al programului este reprezentat de necesitatea de sprijinire a teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și evitarea adâncirii disparităților regionale. În regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia județul ce va fi sprijinit prin PTJ este Prahova, care a elaborat propriul Plan Teritorial pentru o Tranziție Justă în județul Prahova.

Obiective specifice

PTJ sprijină exclusiv activitățile ce permit regiunilor și cetățenilor să abordeze impactul social, economic și de mediu al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acțiunile care vor face obiectul finanțării PTJ, așa cum se prevede în Pactul ecologic european și în Planul de Investiții pentru o Europă Durabilă, vin în completarea celorlalte acțiuni din următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, însă din perspectiva unică de a contribui la abordarea consecințelor sociale și economice ale tranziției către neutralitatea climatică a Uniunii Europene prin utilizarea la un loc a finanțărilor oferite în domeniul climei și al obiectivelor sociale la nivel regional.

Parteneriat

Consiliul Județean Prahova, pe parcursul elaborării PTTJ, a implicat o serie de organizații cum ar fi Camera de Comerț și Industrie Prahova, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia și asociații patronale locale. În elaborarea PTTJ au fost implicate principalele companii care sunt incluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii GES (nr. gaze cu efect de seră) pentru a stabili cadrul procesului de reducere a emisiilor GES și de transformare tehnologică a acestora corespunzător obiectivelor de neutralitate climatică. Pe lângă acestea au fost implicate și alte companii multinaționale care operează pe teritoriul județului Prahova.

Ca urmare a proceselor de consultare, toți partenerii și-au arătat susținerea pentru proces, cu anumite rezerve privind ritmul de adaptare la obiectivul de neutralitate climatică, dat fiind faptul că lipsesc anumite decizii strategice la nivel național pentru upgradarea strategiilor existente la noul cadru dat de Green Deal și obiectivele de mediu mai ambițioase ale UE.

Implementarea PTTJ va fi monitorizată de grupul de lucru deja creat, dar și prin comunicarea continuă atât cu grupul de companii principale emitente de GES în vederea ajustării obiectivelor pe măsură ce aceste companii își dezvoltă în mod adecvat planurile de sustenabilitate climatică și obiective ESG. Pe de altă parte, CJ Prahova va menține o comunicare și va implica în procesul de monitorizare și eventual ajustare a PTTJ companiile din celelalte sectoare în vederea coordonării cu planurile lor de sustenabilitate și analiză ESG.

Tipuri de operațiuni propuse a fi sprijinite

A. Sprijin pentru dezvoltarea activității productive a microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv prin activități de transfer tehnologic, care conduc la diversificare, modernizare și reconversie economică

Operațiunile vizează exploatarea potențialului inovativ propriu sau al pieței locale / regionale prin crearea / extinderea / diversificarea / reconversia unităților de producție de bunuri și / sau servicii din județ, care să conducă la crearea și menținerea de locuri de muncă sustenabile din punct de vedere al mediului.
Acest obiectiv va fi realizat prin măsuri de investiții în:

  • Active corporale și necorporale legate de crearea unei unități noi, de extinderea capacității unei unități existente și / sau de diversificarea producției unei unități prin bunuri și servicii care nu au fost fabricate / furnizate anterior în unitate sau de o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente;
  • Costuri salariale aferente locurilor de muncă nou create generate de sprijinul pentru activitățile de mai sus, costuri legate de formarea profesională a personalului nou angajat, precum și alte activități / costuri conform regulilor de ajutor de stat aplicabile;
  • Activități legate de recalificarea profesională a personalului nou angajat în producție;
  • Certificarea produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice legate de activitatea de creare / extindere / diversificare a bunurilor și serviciilor furnizate;
  • Activități de promovare și digitalizare a procesului productiv / de furnizare a bunurilor și / sau serviciilor nou create / extinse / diversificate, inclusiv instrumente de vânzare on-line și / sau activități de promovare a produselor;
  • Investiții în activitatea de cercetare-dezvoltare proprie cu scopul maturizării rezultatelor cercetărilor și integrarea acestora în activitatea productivă, precum și investiții legate de preluarea / integrarea rezultatelor cercetărilor provenite de la terți cu scopul creșterii competitivității.

Contribuția acestui tip de operațiune la realizarea unei tranziții juste va fi asigurată prin:

  • Crearea și menținerea de locuri de muncă sustenabile din punct de vedere al mediului, în special pentru persoanele afectate de procesul de tranziție la neutralitatea climatică la nivelul teritoriului, precum și pentru cele care se încadrează în categoria lucrătorilor defavorizați, a celor extrem de defavorizați și a lucrătorilor cu handicap (conform definițiilor din Regulamentul GBER);
  • Prioritizarea domeniilor de specializare inteligentă și / sau a domeniilor conexe sau care pot contribui la dezvoltarea durabilă a acestora în procesul de integrare a rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare în activitatea economică;
  • Prioritizarea zonelor defavorizate de la nivelul județului, identificate la nivel de UAT, inițial în conformitate cu OUG 24/1998 și, ulterior, conform OUG 75/2000. Deși, în prezent, regimul juridic special al acestor zone nu mai este activ, disparitățile teritoriale semnificative persistă și au fost reconfirmate prin studiul de fundamentare Disparități teritoriale în România, elaborat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și publicat în august 2021;
  • Prioritizarea comunităților marginalizate identificate la nivelul județului conform versiunii actualizate a Atlasului comunităților marginalizate, atunci când aceasta va fi disponibilă;
  • Utilizarea, dacă este posibil, a energiei regenerabile în activitățile productive propuse și / sau implementarea de măsuri de eficiență energetică;
  • Utilizarea în procesul productiv, dacă este posibil, de resurse ce provin din activități de reciclare, reparare și reutilizare.

B. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor nou-înființate, inclusiv prin incubatoare / acceleratoare de afaceri

Operațiunile vizează sprijinirea creării și incubării de microîntreprinderi, inclusiv prin crearea / extinderea / diversificarea de incubatoare / acceleratoare de afaceri în vederea atingerii masei critice de IMM reziliente necesară relansării activității economice a județului.
Acest obiectiv va fi realizat prin măsuri de investiții în:

  • Crearea și pătrunderea pe piață a microîntreprinderilor (servicii pentru înregistrarea întreprinderii, realizarea planurilor de afaceri, consultanță pentru demarea afacerii, precum și investiții în active corporale și necorporale);
  • Crearea / modernizarea / extinderea incubatoarelor / acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor de consultanță care conduc la crearea de noi locuri de muncă, diversificarea afacerilor şi dezvoltarea unui mediu antreprenorial în cadrul comunităţilor locale. Infrastructura incubatorului de afaceri presupune clădirile, spaţiile de producţie, instalaţiile, sistemele de alimentare cu energie electrică, reţele de telecomunicaţii, reţele de alimentare cu gaze, apă, de canalizare, parcările şi servicii de internet în conformitate cu prevederile Legii 102/2016 privind incubatoarele de afaceri. De asemenea, se are în vedere dotarea incubatoarelor / acceleratoarelor de afaceri cu echipamente necesare derularării activității.

Contribuția acestui tip de operațiune la realizarea unei tranziții juste va fi asigurată prin:

  • Sprijinirea inițiativei antreprenoriale, cu precădere a lucrătorilor afectați de procesul de tranziție la neutralitatea climatică, în vederea creării de noi locuri de muncă sustenabile din punct de vedere al mediului;
  • Finanțarea prioritară a incubatoarelor tehnologice (IMM-uri cu potenţial de creştere tehnologic), academice (IMM-uri a căror activitate rezidă în aplicarea sau utilizarea activităţii de cercetare-dezvoltare din cadrul unei universităţi ori institut de cercetare sau dezvoltă iniţiativa antreprenorială din mediul universitar, având ca obiectiv reţinerea tinerilor în comunitate şi comercializarea tehnologiilor elaborate şi dezvoltate de studenţi sau de facultate) sociale (IMM-uri care folosesc spiritul antreprenorial şi inovaţia pentru a crea impact social), sectoriale, corelat cu domeniile de specializare inteligentă, precum și incubatoare virtuale, sub forma portalurilor de afaceri;
  • Prioritizarea zonelor defavorizate de la nivelul județului, identificate la nivel de UAT, inițial în conformitate cu OUG 24/98 și, ulterior, conform OUG 75/2000. Deși, în prezent, regimul juridic special al acestor zone nu mai este activ, disparitățile teritoriale semnificative persistă și au fost reconfirmate prin studiul de fundamentare Disparități teritoriale în România, elaborat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și publicat în august 2021;
  • Prioritizarea comunităților marginalizate identificate la nivelul județului conform versiunii actualizate a Atlasului comunităților marginalizate, atunci când aceasta va fi disponibilă;
  • Utilizarea, dacă este posibil, a energiei regenerabile în activitățile productive propuse și / sau implementarea de măsuri de eficiență energetică;
  • Utilizarea în procesul productiv, dacă este posibil, de resurse ce provin din activități de reciclare, reparare și reutilizare.

C. Sprijinirea tranziției forței de muncă

Operațiunile vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și a lucrătorilor, în special a celor mai vulnerabili, pentru adaptarea la cerințele și oportunitățile unei economii diversificate și prietenoase cu mediul.
Acest obiectiv va fi realizat prin măsuri de investiții în:

  • Creșterea capacității Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) de a defini și actualiza permanent nevoile sectoriale de formare profesională în raport cu procesul dinamic de transformare economică în colaborare cu partenerii economico-sociali și autoritățile relevante;
  • Dezvoltarea și dotarea centrelor de formare profesională pentru a răspunde nevoii de a diversifica și a crește gradul de cuprindere a serviciilor de formare oferite;
  • Actualizarea competențelor și / sau recalificarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și în servicii de asistență și în măsuri active de ocupare pentru acestea. Persoanele vizate pot fi direct afectate de procesul de tranziție prin pierderea locului de muncă sau pot fi indirect afectate de tranziție din cauza competențelor neadecvate sau insuficient adecvate cererii;
  • Actualizarea competențelor și / sau recalificarea lucrătorilor ocupați în sectoarele / industriile afectate de tranziție, precum și în cele cu potențial ridicat de generare de locuri de muncă durabile;
  • Servicii de acompaniere socio-profesională, alături de cele de ocupare: prime de instruire destinate acoperirii cheltuielilor asociate instruirii - transport, masă etc..

Contribuția acestui tip de operațiune la realizarea unei tranziții juste va fi asigurată prin:

  • Prioritizarea persoanelor direct afectate de procesul de tranziție prin pierderea locului de muncă, în special a persoanelor care au ocupat un loc de muncă cu un nivel de pregătire de bază sau mediu și a tinerilor cu vârsta de până la 29 ani, a persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, a femeilor, a membrilor familiei monoparentale, a membrilor minorităților etnice și a altor categorii vulnerabile;
  • Prioritizarea formării profesionale pentru ocupațiile cu nivel de pregătire de bază și mediu aferente sectoarelor aferente domeniilor de specializare inteligentă și altor sectoare cu potențial de dezvoltare durabilă, dar și sectoarelor economiei mediului (protecția mediului, servicii de alimentare cu apă și de canalizare, gestionarea deșeurilor, silvicultura, producția de energie regerabilă, reabilitare termică);
  • Luarea în considerare, la stabilirea și actualizarea nevoilor de formare, a Raportului CEDEFOP privind tendințele în evoluția cererii de competențe pe piața forței de muncă din România, a metodologiei prognozei pe termen mediu / lung a pieței muncii elaborate prin proiectul eSPOR - Relația cu angajatorii, precum și a aplicației de anticipare a nevoilor de calificare pe termen scurt și mediu/lung dezvoltat prin proiectul ReCONECT, - Adaptare la Schimbare, atunci când aceasta va fi disponibilă;
  • Prioritizarea zonelor defavorizate de la nivelul județului, identificate la nivel de UAT, inițial în conformitate cu OUG 24/98 și, ulterior, conform OUG 75/2000. Deși, în prezent, regimul juridic special al acestor zone nu mai este activ, disparitățile teritoriale semnificative persistă și au fost reconfirmate prin studiul de fundamentare Disparități teritoriale în România, elaborat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și publicat în august 2021;
  • Prioritizarea comunităților marginalizate identificate la nivelul județului conform versiunii actualizate a Atlasului comunităților marginalizate, atunci când aceasta va fi disponibilă.

D. Asigurarea accesului comunităților afectate de tranziție la servicii publice esențiale

Operațiunile vizează creșterea gradului de reziliență energetică a serviciilor publice esențiale, prin integrarea surselor regenerabile de energie, precum și combaterea sărăciei energetice prin crearea de prosumatori și dezvoltarea comunităților de energie.

Acest obiectiv va fi realizat prin măsuri de investiții în:

  • Capacități de mici dimensiuni de producție și stocare de energie regenerabilă, inclusiv rețelele de transport aferente, necesare pentru furnizarea serviciilor publice esențiale în cadrul școlilor, spitalelor, căminelor de bătrâni, creșelor, centrelor sociale, centrelor de formare profesională etc.;
  • Achiziția de vehicule nepoluante și de stații de încărcare necesare pentru servicii de transport public inter-urban în vederea conectării zonelor defavorizate cu principalele aglomerări urbane din județ pentru asigurarea accesului la programe de formare profesională și oportunități de angajare;
  • Instalarea de panouri fotovoltaice / fototermice la nivel de gospodărie, în contextul inițiativei europene privind acoperișurile solare, pentru combaterea sărăciei energetice, crearea de comunități de energie și creșterea nivelului de acceptare față de tranziția energetică prin dobândirea statului de prosumator.

Contribuția acestui tip de operațiune la realizarea unei tranziții juste va fi asigurată prin:

  • Crearea și / sau menținerea de locuri de muncă sustenabile din punct de vedere al mediului în cadrul serviciilor publice esențiale în vederea ocupării persoanelor direct afectate de procesul de tranziție și a persoanelor vulnerabile;
  • Creșterea capacității instalate și a cantității de energie totală produsă din surse regenerabile;
  • Reducerea consumului anual de energie primară la nivelul gospodăriilor și serviciilor publice;
  • Prioritizarea zonelor defavorizate de la nivelul județului, identificate la nivel de UAT, inițial în conformitate cu OUG 24/1998 și, ulterior, conform OUG 75/2000. Deși, în prezent, regimul juridic special al acestor zone nu mai este activ, disparitățile teritoriale semnificative persistă și au fost reconfirmate prin studiul de fundamentare Disparități teritoriale în România, elaborat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și publicat în august 2021;
  • Prioritizarea comunităților marginalizate identificate la nivelul județului conform versiunii actualizate a Atlasului comunităților marginalizate, atunci când aceasta va fi disponibilă.

E. Sprijin pentru ecologizarea și reconversia imobilelor afectate de activități economice în declin sau în transformare

Operațiunile vizează reducerea poluării și generarea de locuri de muncă durabile prin reintroducerea în circuitul economico-socio-cultural a siturilor dezafectate rezultate din declinul și / sau transformarea unor sectoare economice.

Acest obiectiv va fi realizat prin măsuri de investiții în:

  • Regenerarea / decontaminarea / restaurarea imobilelor dezafectate, cu respectarea principiului poluatorul plătește, și reconversia acestora în vederea generării de locuri de muncă durabile.

Contribuția operațiunilor la realizarea unei tranziții juste va fi asigurată prin promovarea proiectelor integrate de reabilitare / decontaminare situri poluate neutilizate (situri industriale abandonate, terenuri neutilizate) pentru noi folosinţe economice / sociale / culturale care vor conduce la crearea de locuri de muncă durabile și / sau la creşterea calităţii vieţii locuitorilor din zonele afectate.

Toate investițiile propuse în cadrul planului vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente. Astfel, toate investițiile vor fi planificate / proiectate, implementate și, ulterior, exploatate pentru a nu prejudicia semnificativ, în înțelesul Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, următoarele obiective de mediu:
(a) atenuarea schimbărilor climatice;
(b) adaptarea la schimbările climatice;
(c) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine;
(d) tranziția către o economie circulară;
(e) prevenirea și controlul poluării;
(f) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Aceasta implică și respectarea criteriilor tehnice de examinare aplicabile prevăzute în cadrul Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu.